Editorial | Antal Putinica
Mai sunt doar câteva ore până când voi intra în direct. Sunt deja conectat la “rețea”, încărcat, nerăbdător să înceapă uriașul spectacol Nascar. Am intrat pe ultima sută, cum se spune în atletism. Ceea ce în Daytona 500 nu înseamnă nimic, 100 de mile e un parcurs lung cât un drum până la mare. Pe triovalul celebru, de 2 mile și jumătate, ultimul tur este cel care contează. Este cel în care s-a câștigat cursa, de fiecare dată, în ultimii 3 ani.
Acelora care vor să se pregătească pentru un final dramatic, le recomand emisiunea În Viteză, de săptămâna asta. Acolo sunt imaginile cu tragedia lui Ryan Newman din 2020 și victoria lui Denny Hamlin, obținută la fotofinish pentru un avantaj de câțiva centimetri. Pe sportextra.ro, în studioul pe care l-am făcut cu Ricci, sunt și cele 2 ediții pe care le-am comentat în direct: victoria lui Michael McDowell din 2021 și triumful debutantului Austin Cindric de acum 12 luni. Întreceri fabuloase, cu mize pe măsură.
Nu este numai bursa uriașă, de aproape 27 milioane de dolari, cea care atrage. Este și trofeul Harley J. Earl, poate mai râvnit decât un cont gras în bancă. Înalt cât un stat de om dar cocoșat de vârsta pe care a atins-o (a fost acordat întâia oara în 1959), este cel mai dorit premiu în Cup Series.
Nici nu se putea altfel, doar Daytona 500 este “The Great American Race”!
Superlativele asociate acestei curse sunt nenumărate. Unele fac parte din statistica all time. De exemplu, cel mai rapid parcurs al distanței de 500 de mile (aproape 805 km) a fost cel din 1980. Buddy Baker a terminat învingător cu o viteză medie de 177,6 mph, echivalentul a 285,8 km/h. 285 KM/H !!! E ca și cum ai lua de-a curmeziș o Românie întreagă: București – Baia Mare – Arad, și ai avea nevoie de doar 2 ore și 48 de minute pentru a ajunge la destinație.
Recunosc, titlul dat articolului este puțin “umflat”. Este o cursă Nascar peste Daytona 500, cea de pe Talladega. Pe Dega, cel mai mare superspeedway din America, sunt stabilite recordurile competiției: cel mai rapid tur făcut cu o mașină de Cup Series – 216,3 mph (348.1 km/h), Rusty Wallace în 2004. Iar cea mai rapidă cursă încheiată vreodată a fost cea din 1985, când Bill Elliott a făcut parcursul de 500 de mile de pe Dega cu o viteză medie de 300 km/h! Wow!
Formula 1 nici măcar nu se apropie de aceste recorduri. Cea mai rapidă cursă a fost cea din Italia 2003. Atunci, Michael Schumacher a fost aproape de 250 km/h, la volanul Ferrari-ului campion mondial. Până și Indycar-ul este peste, cu al său parcurs Indy 500 din 2021, încheiat în 2 ore și jumătate cu viteza medie de 190,7 mph, adică 306,8 km/h. Momentul a fost surprins în direct pe Sport Extra, cu Helio Castroneves și al său wild card nebunesc cu care a obținut victoria cu numărul 4 în “The Greatest Spectacle in Racing”. Apropo, vineri, cu exact 100 de zile înaintea startului Indy 500, o cărămidă de bronz a fost așezată pe linia de finish The Brickyard, printre cărămizile originale, pentru a consemna performanța uluitoare a Omului Păianjen.
Nu îi judecați prea aspru pe americani, au tendința asta supărătoare, de a considera că tot ce se întâmplă la ei este grandios, unic, memorabil. În circumstanțele curselor auto, le dau dreptate!
Istoricul Daytona 500 este presărat cu momente remarcabile. Richard Petty este recordmanul absolut, cu 7 victorii marcate între anii 1964 și 1981. Legendarii Cale Yarborough și Jeff Gordon nu au reușit decât 4, respectiv 3 victorii, fiind următorii în clasament. Trofeul Harley J. Earl este mai greu de la an la an, cu fiecare figură de argint adăugată, și cântărește acum aproape 50 kg. Câștigătorului îi este oferită o replică la scară redusă, însă această “modă” a apărut târziu, în 1998. Ceea ce face din “The King” Petty ghinionistul fără de trofee Daytona 500 în vitrină. Denny Hamlin, ultimul cu victorii consecutive 2019-2020, are 3 astfel de trofee acasă.
În 2021, Michael McDowell a câștigat primul și singurul său trofeu Cup Series chiar aici, la startul cu numărul 358 al carierei. Iar anul trecut a fost noaptea de vis a debutantului Austin Cindric, adus la Penske în locul lui Brad Keselowski, un Bad Brad care a fost atât de aproape de victorie pe Daytona în 2020 dar și în 2021. Cel mai tânăr câștigător al trofeului în cursa de 500 de mile care deschide sezonul a fost Trevor Bayne, pe Ford-ul celor de la Wood Brothers. În ziua anterioară startului, Trevor tocmai împlinise 20 de ani.
Cine își dorește trofeul Harley J. Earl, merge până în pânzele albe, pătate de carouri negre. Și nu se gândește la titlul sezonului. Va fi cursa cu numărul 65 în istorie, o istorie care spune că sunt puțini cei care au câștigat titlul suprem, cu victorie în debut de an: bineînțeles Richard Petty, Cale Yarborough și Jeff Gordon, plus Lee Petty și Jimmie Johnson. În 2013, Johnson a fost ultimul campion Nascar, cu victorie Daytona 500 în respectivul sezon, ieșit campion la finele anului.
Poate și de aceea, Jimmie Johnson s-a reîntors la prima dragoste și va lua startul duminică noapte, pentru a le arăta “copiilor” cum se câștigă Daytona 500!
Vă las, trebuie să mă îndrept spre cabina de comentariu. Vom fi împreună pentru celebra comandă “Drivers, start your engines!”, rostită în premieră la aceasta ediție din 9 piepturi galonate. Vor urla cât îi țin puterile, printre cei mai tineri decât ei, și Richard “The King” Petty și Jeff “The Kid” Gordon. Fiți gata, urmează THE GREAT AMERICAN RACE!