Editorial | Antal Putinică
Uneori, nu e suficient decât să îți faci treaba. Chiar dacă ești bun, poate foarte bun, în ceea ce faci. Chiar dacă ești integru, profesionist și îți vezi conștiincios de muncă. Viața e sinuoasă, are multe viraje in orb, mai ceva ca un circuit construit de Hermann Tilke. Și mai este și alunecoasă precum asfaltul rece, udat de o ploaie de toamnă. Poți ieși în decor fără să îți dai seama. Într-o clipă!
Asta i s-a întâmplat lui Sergio Perez, în Formula 1. A fost recrutat de tânăr în Academia Ferrari, înzestrat cu un talent incontestabil, considerat la un moment dat viitorul candidat la titlul de campion. (Dacă vi se pare exagerată ultima remarcă, să știți că nu îmi aparține; este desprinsă din declarația lui Checo, atunci când a ajuns la Mclaren, în 2013, în locul lui Lewis Hamilton.)
A căzut de sus, atunci, și s-a lovit destul de tare. Durerea aceea tăioasă, ca și cum te-ai lovi în fluierul piciorului, l-a făcut să fie mai atent în jur. Poate că nu era un om rău, ci doar tânăr și arogant. Însă odată ajuns acolo, sus, și-a pierdut capul printre norii diafani ai elitei. Nu trebuie să vezi filme de Hollywood ca să înțelegi că lumea “celor bogati” are un farmec aparte, care te seduce imediat. Extrapolând, până și Albă ca Zăpada, cu toată inocența ei, a fost păcălita la un moment dat.
Pentru Perez, Făt Frumos s-a chemat Carola Martinez. L-a adus cu picioarele pe pământ, i-a scos din nou la lumină inima de om bun și i-a arătat care sunt motivele juste pentru care merită să lupte. Iar Sergio Perez este astăzi un om schimbat. Este unul dintre puținii piloți din Formula 1 căsătorit și cu copii: un băiat și o fetiță. Iar multe milioane din banii câștigați, riscandu-și viața zi de zi, merg spre fundația care îi poartă numele și care oferă sprijin orfanilor și copiilor bolnavi de cancer din Mexic, țara natală.
Nu este fiul vreunui afacerist putred de bogat și totuși vine cu bani serioși la echipele unde evoluează. A plătit o perioadă salariile mecanicilor echipei Force India, pe care apoi a forțat-o să își acopere restanțele financiare, asmuțind avocații pe ea. Avea dreptate să fie atât de dur, salvând aproape 500 de joburi. Fără să vrea, i-a oferit, practic, pe tavă, echipa noului investitor: Lawrence Stroll. Te-ai fi gândit că un astfel de gest va conta. Cred că asta credea și Perez. S-a înșelat.
Checo Perez a fost, ulterior, concediat fără milă. Și fără pic de omenie, aș putea adăuga. A fost pus pe liber din echipa pentru care a strâns cele mai multe puncte, puncte care se “manifestă”, la final de sezon, în mulți bani în cont (a se citi milioane de euro!). Și ca să fie povestea completă, nici măcar nu i s-a spus verde în față, bărbăteste. A aflat de la alții, auzind întâmplător o discuție din camera alăturată.
Întrebat ce va face, a spus că nu este nici o problemă să ia o pauză. Chiar își dorea mai mult timp alături de familie, iar decizia lui Stroll de a întrerupe contractul înainte de termen, îl ajută, cumva, să ia o decizie în acest sens.
Este povestea perfectă, în fața căreia Diavolul nu rezistă până nu își bagă coada. Modul în care s-a schimbat Checo este prea frumos ca să fie adevărat, așa încât îi întinde acestuia, la răscruce, MOMEALA. Poate rămâne, în continuare, pilot de Formula 1, cu o condiție: să își vândă sufletul! Altfel spus, să accepte același gen de parteneriat care l-a scos pe el din joc, numai că acum va fi în postura celui favorizat. Va pierde altcineva, un oarecare. Tot tânăr și cu aspirații înalte, cum a fost și el cândva. Tot vertical, cu coloană, sârguincios și talentat, precum a fost și el în ultimul deceniu. Ascultător, bun samaritean, care pune problemele celor din jur mai presus de orice. E leit Checo, aproape că îmi vine să îi spun Sergio Perez. Numai că numele lui este George Russell.
Într-o lume în care banul dictează, Perez nu este vinovat că i s-a propus acest contract. Nu cred că ar trebui considerat vinovat nici dacă acceptă. Până la urmă este o “decizie de business”, luată de “CEO-ul unui fond privat de investiții”, care a “salvat”/cumpărat echipa Williams (ghilimelele sunt asumate). Însă, pentru a ajunge lângă un monopost în 2021, va călca peste viitorul unui tânăr, așa cum i s-a întâmplat și lui. Iluzia unui viitor luminos l-ar putea orbi, suficient cât să nu vadă lacrimile acestui adolescent, care descoperă brusc regulile strâmbe și tăioase ale unei lumi ce ar trebui să fie populată numai cu eroi.
Perez nu trebuie să uite că are o familie minunată, pe care se poate sprijini când se va apleca să strângă, de pe jos, visurile sfărâmate în cioburi. Important este să își păstreze inima întreagă și la locul ei. Prea puțini sunt cei care au refuzat un PACT CU DIAVOLUL.